Intalnirea dintre 2 persoane este cauza pentru a saraci starea de singuratate regasita in noi de fiecare data de cate ori ne simtim comuni.
Prietenia este cheia care inchide singuratatea celuilalt in chemrea recunoasterii noastre.
Nu inteleg in schimb de ce suntem atat de proprii unii altora pana cand greseala intervine in miscarea unuia dintre noi astfel incat sa devenim din iubiti niste siimpli necunoscuti?
Relatia dintre 2 persoane ascund lumi prin care doar invadam in serire cu luna plina fara a lasa urme, pasi..iar drumul e sterge cu fiecare cuvant rostit aiurea.
Zile ale indragostirii, martisoare si felicitari ascund doar limitarile noastre de a ne simti singuri in singuratatea noastra.
Un om pana nu-si simte singuratatea ca pe ceva care vine din interior nu poate sa-si doreasca un partener prin care sa-si nege acel complex de popularitate.
Anomalia unei relatii perfecte? Minciuna dorului existent permanent pentru celalalt.
Gandim ca masinile oprite la semafor pentru ca nu intelegem odata pentru totdeauna ca atunci cand iubesti rosul devine verde si totusi nu suferi de nici o boala..poate de boala partenerului pe care-l banuiesti de iubire peentru tine.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu